Vizita premierului Ilie Bolojan la Budapesta, unde a discutat cu Viktor Orbán despre interconectările energetice regionale, a generat critici în România, în special din cauza momentului — întâlnirea a avut loc la scurt timp după vizita lui Orbán la Moscova. În ciuda presiunii publice, analiștii de securitate consideră că relația cu Ungaria rămâne crucială pentru poziția regională a Bucureștiului.
Premierul a continuat apoi vizita oficială la Viena, într-un demers anunțat de Guvern ca parte a unei cooperări trilaterale România–Ungaria–Austria în domeniul energiei electrice și al coordonării regionale.
Potrivit analistului Gabriel Done, reacțiile critice din România sunt predominant „emoționale”. El subliniază că Ungaria a fost „unul dintre cei mai constanți avocați ai României în UE în ultimul deceniu”, inclusiv în dosarul Schengen, unde Budapesta a susținut poziția României chiar și atunci când Austria se opunea ferm.
Done consideră că România are nevoie de o repoziționare strategică, „nu doar vertical către Occident, ci și orizontal către regiune”, prin politici coerente pentru Balcani, Marea Neagră, flancul nordic și statele baltice. În logica sa, vizita la Budapesta ar trebui urmată de un turneu balcanic, în care Serbia să devină o piesă centrală, având în vedere rolul său în infrastructura energetică și de transport.
El atrage atenția și asupra importanței flancului nordic, pe care îl descrie drept model de reziliență și securitate adaptabilă — domenii esențiale pentru România, aflată în apropierea unei Rusii agresive.
„România poate redeveni relevantă doar dacă își construiește strategii proprii, nu dacă rămâne un simplu receptor al politicilor altora”, rezumă Done, care vede vizita lui Bolojan la Budapesta și Viena ca o oportunitate de repoziționare regională, nu ca un gest izolat.