Categories
Locale Stiri

Școala „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe și Teatrul Municipal din Baia Mare, renovate cu bani de la Guvernul României

Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila , va sprijini financiar două proiecte majore de investiții: reabilitarea clădirilor C și D ale Liceului Teoretic „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe și modernizarea Teatrului Municipal din Baia Mare.

Potrivit anunțului făcut de ministru, lucrările vor include consolidarea structurilor de rezistență, creșterea siguranței seismice și îmbunătățirea eficienței energetice a imobilelor.

Pentru liceul din Sfântu Gheorghe, ministerul a alocat aproape 48 de milioane de lei, iar pentru modernizarea teatrului din Baia Mare suma prevăzută se ridică la 76 de milioane de lei.

„Lucrăm pentru dezvoltarea comunităților noastre și pentru progresul localităților. Ne asumăm în continuare apărarea intereselor comunității maghiare și tocmai de aceea am intrat la guvernare. Chiar și într-un context financiar dificil, cu măsuri de austeritate, continuăm să construim și să investim”, a declarat Cseke Attila, citat într-un comunicat al UDMR.

În total, Ministerul Dezvoltării a prevăzut peste 487 de milioane de lei pentru consolidarea seismică a locuințelor, școlilor, sălilor de sport și a altor clădiri publice.

(Sursă: Maszol.ro)

Categories
Internationale Stiri

Comisia Europeană respinge inițiativa CNS, invocând lipsa de competență în domeniul minorităților: CNS promite luptă în instanțe

Comisia Europeană și-a declinat competența față de inițiativa cetățenească europeană a Consiliului Național Secuiesc (CNS), care solicita un statut special pentru regiuni cu identități naționale, etnice, culturale sau lingvistice, cu scopul explicit de a obține autonomie pentru Ținutul Secuiesc și acces prioritar la fonduri UE pentru dezvoltarea acestuia.

Într-un comunicat oficial dat miercuri, 3 septembrie, Comisia a justificat decizia, explicând că „propunerile depășesc competențele Uniunii Europene, interferând cu organizarea constituțională a statelor membre, iar aspectele economice sunt deja acoperite de politica de coeziune existentă”. Executivul european a precizat că nu va iniția noi acte legislative, dar se angajează să monitorizeze distribuția echitabilă a fondurilor regionale pentru toate comunitățile.

Balázs Izsák, președintele CNS, a reacționat vehement, numind decizia „un refuz inacceptabil care ignoră drepturile fundamentale ale secuilor”. „Vrem autonomie pentru Ținutul Secuiesc, iar această respingere nu ne va opri. Analizăm cele 25 de pagini de motivare și vom acționa, inclusiv prin apeluri la Curtea Europeană de Justiție”, a declarat Izsák pe rețelele sociale.

Loránt Vincze, europarlamentar și președinte al Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), a calificat hotărârea drept „o palmă dată comunităților naționale autohtone”. „Inițiativa, susținută de peste un milion de semnături, cerea recunoașterea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă. Nu vom abandona lupta pentru identitatea și drepturile noastre”, a afirmat Vincze.

Depusă în martie 2025, inițiativa CNS urmărea crearea unui cadru legal european care să permită regiunilor precum Ținutul Secuiesc să obțină autonomie administrativă și culturală, alături de acces preferențial la finanțări UE pentru proiecte de dezvoltare.

CNS și FUEN au anunțat că vor elabora un plan de acțiune, incluzând demersuri juridice și campanii publice, pentru a menține cauza autonomiei pe agenda europeană.

sursa: hirado.hu

Categories
Opinii

Viktor Orbán, maestrul supraviețuirii: cum devin UE și Ucraina piese în jocul puterii

Într-un peisaj politic tot mai agitat, Viktor Orbán, premierul Ungariei de peste un deceniu, se confruntă cu cea mai dură provocare din cariera sa. Ascensiunea fulgerătoare a lui Péter Magyar și a partidului său TISZA amenință dominația Fidesz, iar Orbán pare să-și pregătească arsenalul pentru alegerile din 2026: de la acuzații de interferență străină la mobilizare digitală și propagandă intensă. Dar oare va fi suficient pentru a răsturna sondajele care arată TISZA în frunte?

Un regim sub presiune

De la revenirea la putere în 2010, Orbán a construit un sistem aproape impenetrabil: control asupra justiției, presei și economiei, sprijinit de oligarhi loiali. Proprietatea luxoasă a familiei sale din Hatvanpuszta a devenit simbolul exceselor unui lider preocupat de consolidarea perpetuă a puterii. Însă acum, menținerea controlului nu mai e doar o ambiție politică, ci o strategie de supraviețuire în fața riscului unor investigații independente privind corupția.

Emergența lui Péter Magyar

Fost apropiat al Fidesz, Magyar s-a transformat în principalul rival al lui Orbán. Prin tururi naționale și o campanie energică, liderul TISZA promite reîntoarcerea Ungariei către partenerii europeni și încheierea izolării internaționale. Sondajele independente îl plasează constant în fața Fidesz, semn că mesajul său prinde rădăcini, mai ales în rândul tinerilor și al electoratului urban.

UE și Ucraina – dușmanii de serviciu

În lipsa unor realizări economice majore, Orbán își concentrează campaniile pe identificarea unor „inamici externi”. Uniunea Europeană este prezentată drept instituția care încearcă să impună „voința globaliștilor” asupra Ungariei, în timp ce Ucraina este acuzată de ingerințe în politica internă.

Din 2022, campaniile mediatice pro-Fidesz au devenit tot mai virulente, portretizându-l pe Péter Magyar ca pe un „om al Kievului” și pe TISZA ca fiind finanțat sau sprijinit din exterior. Aceste acuzații nu au fost dovedite, dar ele servesc unui scop clar: delegitimarea opoziției și pregătirea terenului pentru a contesta un eventual rezultat nefavorabil în 2026.

Sprijinul Moscovei pentru narațiunile Fidesz

Retorica guvernului de la Budapesta este adesea amplificată de propaganda rusă. În august 2025, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a afirmat că Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski ar complota pentru schimbarea regimului din Ungaria, cu Magyar drept „pion globalist”. Astfel, Budapesta și Moscova au ajuns să se susțină reciproc în promovarea unor narațiuni menite să submineze încrederea în instituțiile europene și să alimenteze teama de vecinul ucrainean.

Risc pentru democrația ungară

Fidesz nu poate copia modelul Rusiei sau Belarusului – fraudele masive ar provoca proteste de stradă și ar prăbuși regimul. În schimb, Orbán mizează pe tactici mai subtile: manipularea cadrului legal, controlul mediatic și acuzațiile de „ingerință străină” care să justifice orice rezultat convenabil pentru guvern.

Tactici electorale și miza economică

Orbán, conștient că o fraudă masivă ar declanșa proteste similare celor din trecut, mizează pe tactici mai subtile: redesenarea circumscripțiilor electorale, aducerea de observatori „prietenoși” și intensificarea propagandei. Pe plan economic, premierul încearcă să obțină fondurile europene înghețate, sperând să redreseze situația înainte de vot. Există chiar discuții interne în Fidesz despre un posibil „plan B”, prin care Orbán ar putea fi înlocuit cu János Lázár dacă sondajele se deteriorează.

Arma propagandei

În lipsa unor soluții concrete, Fidesz recurge la o retorică familiară: acuzații de interferență străină. Magyar este portretizat ca instrument al serviciilor ucrainene, iar Moscova amplifică aceste mesaje prin narative despre comploturi orchestrate de Bruxelles și Kiev. La rândul său, TISZA promite procese împotriva presei pro-guvernamentale și redirecționarea fondurilor publice din propagandă către sănătate.

2026 – un moment decisiv

După 16 ani de dominație aproape totală, Fidesz ar putea fi în fața celui mai serios test electoral. Dacă Orbán va reuși să-și salveze regimul sau dacă Péter Magyar va marca începutul unei noi ere politice rămâne întrebarea centrală. Ungaria se pregătește pentru un scrutin care ar putea schimba direcția țării pentru o generație întreagă.

Sursa: comunitatealiberala.ro

Categories
Internationale Stiri

Orbán îți șoptește la ureche: premierul ungar lansează canalul secret de chat pentru a mobiliza “Războinicii” digitali!

Imaginează-ți că primești zilnic mesaje personale de la Viktor Orbán, pline de strategii politice, viziuni incendiare și apeluri la luptă! Premierul ungar tocmai a dus relația cu susținătorii săi la un nivel ultra-personal, lansând un canal de chat pe Messenger în cadrul “Clubului Războinicilor” (Harcosok Klubja). Anunțat inițial în mai 2025, acest club digital vizează recrutarea a mii de “luptători online” pentru a contracara “atacurile” asupra Ungariei și a asigura victoria Fidesz la alegerile din 2026.

Potrivit anunțului făcut pe Facebook, Orbán promite: “Din martie, vă trimit zilnic un mesaj personal, o evaluare a situației, un plan de acțiune, o viziune pentru viitor – direct de la mine, doar pentru voi. Acum, ridicăm ștacheta: vom crea o linie strategică pe Messenger!”

Susținătorii pot primi știri exclusive, analize de culise și îndemnuri la acțiune, totul într-un format intim și rapid. “Lupta pentru libertatea digitală a început! Fiți alături de mine și haideți să luptăm umăr la umăr!”, a îndemnat Orbán, oferind un link simplu pentru înscriere.

Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de modernizare a comunicării politice. De la lansarea clubului în mai, partidele guvernamentale au organizat cercuri civice digitale, cu prima întâlnire programată pe 20 septembrie.

Orbán a apărut chiar și în podcast-ul “Harcosok Órája” (Ora Războinicilor), discutând despre amenințări precum aderarea Ucrainei la UE, pe care o vede ca un risc major pentru economia ungară.

Criticii văd în asta o tactică de mobilizare agresivă, comparând-o cu un “Fight Club” politic, unde membrii sunt încurajați să combată “inamicul” online.

Sute de mii de unguri s-au alăturat deja, atrași de accesul direct la liderul lor carismatic. Într-o eră a rețelelor sociale, Orbán reinventează politica: de la discursuri grandioase la chat-uri confidențiale. Va revoluționa asta campaniile electorale? Timpul va decide, dar un lucru e clar – premierul ungar tocmai a făcut politica mai personală ca niciodată!

(Sursă: Adaptat după Rador Radio România, Hungary Today și Magyar Nemzet)

Categories
Opinii

Maghiarii din Transilvania și migranții de azi: două povești despre cum trăim împreună

Un incident recent din București, unde un livrator străin a fost agresat, a readus în atenție tema toleranței în România. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat: „Responsabilitatea nu aparține doar agresorilor, ci și celor care alimentează ura.”

Incidentul scoate în evidență două forme distincte de ostilitate: ura etnică față de maghiari și xenofobia față de imigranți. România, însă, cu istoria sa multiculturală, dovedește că poate transforma diversitatea într-o forță. Tensiunile post-Trianon au generat stereotipuri: maghiarii sunt văzuți ca „separatiști” sau „neloiali”. Această discriminare, bazată pe etnia înnăscută, persistă în dezbateri despre autonomie sau educație în limba maghiară, adesea exploatate politic.

Totuși, comunitățile maghiare din Cluj, Târgu Mureș sau Oradea trăiesc de secole alături de români, construind o identitate comună prin festivaluri precum TIFF sau proiecte bilingve. Potrivit Institutului Național de Statistică, peste 1,2 milioane de maghiari contribuie activ la economia și cultura României. Xenofobia față de imigranți, în schimb, este mai recentă și pragmatică. Țintind „veneticii” – nepalezi, sirieni sau africani – ea e alimentată de frici economice, precum concurența pe piața muncii, sau culturale, legate de diferențe religioase.

Spre deosebire de ura etnică, xenofobia se adaptează la noile valuri migratoare, dar rămâne superficială, lipsită de rădăcini istorice adânci. România excelează în conviețuire. În Transilvania, românii și maghiarii împart școli, teatre și piețe, creând punți prin dialog. Programele de integrare pentru imigranți, finanțate de UE, oferă cursuri de limbă și formare, transformând străinii în membri ai comunității. „România e un exemplu de solidaritate”, spune sociologul Gelu Duminică. Prin educație și deschidere, țara noastră arată lumii că diversitatea e o resursă, nu un obstacol.

Categories
Stiri

Prima victimă a „legii suveranității” din Ungaria – atlatszo.hu

Átlátszó, una dintre cele mai importante instituții de jurnalism de investigație din Ungaria, a fost acuzată că folosește fonduri străine pentru „a vâna” politicienii maghiari, de către un ONG apropiat de partidul de guvernământ Fidesz, Fundația de Solidaritate Civilă – Forum de Solidaritate Civilă (CÖF-CÖKA).

Această acuzație a avut loc într-o conferință de presă din 12 martie, unde CÖF-CÖKA a afirmat că își va prezenta concluziile „Biroului pentru Protecția Suveranității” și că inițiază o investigație privind finanțarea externă a Átlátszó și a altor ONG-uri, inclusiv Comitetul Helsinki din Ungaria, Transparency International și Amnesty International. Átlátszó este una dintre cele mai importante instituții de jurnalism de investigație din Ungaria și a câștigat numeroase alte premii pentru reportajele sale. Jurnaliştii Átlátszó au fost vizaţi de programe spion şi au fost supuşi la numeroase campanii de calomnie. Cu toate acestea, Átlátszó a primit Premiul Presei Maghiare de către Asociația Jurnaliştilor din Ungaria pentru a marca Ziua Libertăţii Presei din Ungaria, iar pe 14 martie, imediat după depunerea acuzațiilor publice, 20 de redacții maghiare au emis o declarație comună în sprijinul lui Átlátszó.

Alte voci din media (non-orbanizată din Ungaria) afirmă faptul că acest caz arată cum legea poate fi folosită de grupurile proguvernamentale pentru a face presiuni și a intimida mass-media independentă din Ungaria. Multe trusturi de mass-media se bazează pe fondurile donatorilor, inclusiv de la organizații și surse internaționale, deoarece guvernul neagă veniturile publicitare de stat și distorsionează piața media împotriva vocilor independente.

Legea privind „protejarea suveranității naționale”, o inițiativă a partidului Fidesz, prin care Viktor Orban a afirmat că va „împiedica interferențele străine”, a fost adoptată la data de 12.12.2023, de către Parlamentul Ungariei. Astfel, legea ungară a înființat o nouă agenție, „Biroul pentru Protecția Suveranității” care va supraveghea și va investiga interferențele străine în politică, ce pot influența rezultatul alegerilor.

Surse: ipi.media, g4media.ro.

Categories
Stiri

George Simion calcă pe urmele lui Viktor Orbán în SUA

George Simion s-a întors recent acasă de peste ocean după ce a petrecut trei zile în Statele Unite, unde a participat săptămâna trecută la conferința conservatoare CPAC, din care a postat diverse videoclipuri în care pare să acorde interviuri în limba engleză

În 2022, idolul maghiar al lui Simion, Viktor Orbán, a participat și chiar a vorbit la întâlnirea CPAC din Dallas, iar în 2022 și 2023 întâlnirea conservatoare a avut loc în Ungaria sub numele CPAC Ungaria.

Nu poți vedea niciun politician american relevant în conținutul distribuit de Simion, dar într-o postare Tik Tok de câteva secunde, liderul AUR apare alături de managerul de campanie al lui Donald Trump. G4Media a rezumat ceea ce se poate ști despre vizita liderului de extremă-dreapta român în Statele Unite Portalul notează că, deși i-au trimis întrebări lui Simion, nu au primit un răspuns cu privire la scopul specific al vizitei lui Simion.

CPAC (The Conservative Political Action Conference) este o conferință politică anuală a activiștilor conservatori și a oficialilor aleși din Statele Unite. Primul CPAC a avut loc în 1974. Printre vorbitorii de anul acesta s-au numărat Donald Trump, Vivek Ramaswamy, Ben Carson, Steve Bannon, Nigel Farage, Liz Truss, Javier Milei. Politico notează că importanța CPAC a fost umbrită de sentimentul că adunarea a devenit o scenă pentru Donald Trump în ultimii ani.

Sursa: transtelex.ro

Categories
Politic

Cum se pregătește UDMR de alegeri: „campania împotriva AUR nu este un simplu instrument politic”, iar critica UE nu înseamnă ordine venite de la Budapesta

La dezbaterea Dialogul Transtelex din 13 februarie, Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR și parlamentar din județul Cluj, a răspuns problemelor și întrebărilor ridicate, inclusiv despre poziționarea candidaților maghiari la europarlamentare și strategia UDMR în alegerile locale, inclusiv cum vede ascensiunea AUR. Această conversație a fost moderată de Vig Emese, redactorul-șef al Transtelex. Alături de aceștia, au fost prezenți și Peter Cseke, Eva Pal Edit, redactorul-șef al uh.ro, și Istvan Farkas.

Potrivit lui Csoma Botond, Alianța pentru Unificarea Românilor (AUR) este adesea, profund antimaghiară și antisemită, ceea ce reprezintă o amenințare serioasă pentru unguri și pentru alții, așa că atunci când UDMR face campanie împotriva AUR, nu este un simplu instrument politic, despre care se crede că mobilizează cu succes alegătorii, afirmând: „Să ne amintim care a fost evenimentul declanșator care a adus AUR în parlament, nu trebuie să uităm Valea Uzului și nu cred că ceea ce s-a întâmplat la Valea Uzului a fost un gest deosebit de pro-maghiar”. Csoma Botond a spus că liderul dintre extremiștii români care „s-au ciocnit” cu ungurii în cimitirul militar a fost George Simion, cel care a fondat AUR . Totodată, purtătorul de cuvânt a subliniat că UDMR nu face afirmații doar anti-AUR, potrivit acestuia, acest lucru se vede și în presa din ultimele două săptămâni.

Péter Cseke a afirmat că atâta timp cât AUR își bazează campania pe euroscepticism și izbucniri anti-Bruxelles, atunci acest lucru va forța celelalte partide să răspundă, amintind situația senatorului AUR, Dan Tanasă, din județul Mureș, care atacă drepturile de a folosi limba maternă în Odorheiu Secuiesc. El a mai adăugat că în ultima perioadă, AUR, dar și senatorul SOS România, Diana Șoșoacă, se feresc să atace comunitatea maghiară, preferând să atace UDMR.

István Farkas a subliniat că ascensiunea partidelor extremiste este o problemă nu numai în România, ci în întreaga Europă, iar Emese Vig a subliniat că tocmai de aceea alegerile pentru PE au acum o miză mai mare decât înainte: „Partidele naționalist-suveraniste simt, de asemenea, că le-a venit timpul, că deciziile greșite de la Bruxelles pot fi acum inversate. Interesant este că atunci când Consiliul Reprezentanților Federali și-a ținut ședința la Cluj, am auzit exact aceste expresii de la reprezentanții PE ai UDMR , că actuala conducere de la Bruxelles trebuie să fie înlocuită, trebuie corectate deciziile eronate, ceea ce nu s-a mai văzut niciodată”.

Csoma Botond a declarat că UDMR va rămâne în Partidul Popular European, afirmând că trebuie făcută o distincție între criticarea liderilor UE și anti-UE: „Dacă cineva critică UE, nu înseamnă că vrea să părăsească UE sau să distrugă UE”. Potrivit lui István Farkas, problema nu este cu critica în sine, ci cu stilul ei: „Când într-un program de la Radio Târgu Mureș se menționează de cinci ori ecologizarea profundă, că UE împinge lobby-ul climatic pentru că vrea să-i sărăcească pe fermierii români, atunci se depășește limita puțin”, a subliniat el.

Pe de altă parte, el a insistat asupra poziției sale conform căreia UDMR și Partidul Popular European au protestat împotriva anumitor prevederi din Green Deal, pe care, după cum i-au amintit jurnaliștii, le-au votat anterior, pentru că doreau să reducă utilizarea plantelor. Csoma știe că Partidul Popular European dorește să adopte o rezoluție la viitorul său congres de la București, în care își exprimă intenția de a modifica Green Deal: „Ei și-au dat seama că adoptarea unui astfel de pachet de protecție a mediului fără sprijin social, prin plasarea poverii financiare asupra anumitor pături sociale, nu va funcționa”, a spus el.

În legătură cu schimbarea de discurs a europarlamentarului UDMR Iuliu Winkler, Péter Cseke a explicat că presupunerea sa este că politicianul nu spune asta din convingere, ci pentru campanie: „Miza lui este să revină în fruntea listei EP. În ultimii ani, a existat o întreagă teorie că între politicienii UDMR a început o competiție de loialitate în direcția Budapesta, Fidesz. Retorica ecologică profundă și anti-Bruxelles rezonează, evident, foarte bine cu retorica Fidesz”, a explicat el. Csoma Botond a declarat că Gyula Winkler nu a primit un astfel de mesaj de la Budapesta în care să menționeze „verdele intens” în fiecare a doua propoziție și asta să nu-l facă din nou reprezentant al PE.

Invitații au discutat apoi despre posibilul rezultat al alegerilor pentru autoritățile locale din trei orașe. Cazurile Odorheiu Secuiesc și Târgu Mureș, unde există șansa unui primar maghiar, și Cluj-Napoca, unde sunt în joc existența unui viceprimar maghiar și numărul de consilieri locali ai UDMR.

Potrivit lui Éva Edit Pál, se pare că prăbușirea căminului Liceului Tamási Áron nu aruncă o lumină proastă asupra actualei administrații a orașului, cât mai degrabă asupra unuia dintre „candidații flotanți”, a cărui candidatură pentru rolul de primar a fost luată în considerare, dar nu este încă sigur, Jenő Szász, fiind unul dintre politicienii care sprijină renovarea Liceului Tamási Áron. Jurnalistul crede că cei care sunt nemulțumiți de actualul primar, Árpád Gálfi, l-ar susține pe candidatul UDMR, dar în prezent nu există un candidat semnificativ UDMR. Avantajul lui Gálfi este că are o identitate politică bine definită, ceea ce nu se poate spune despre posibilii săi adversari, dar nu are susținători: „Este în carantină politică, dar deja am văzut că iese bine”, a spus redactorul-șef al uh.ro, Éva Edit Pál. Csoma Botond a recunoscut că situația din Odorheiu Secuiesc este o provocare pentru UDMR: „Situația este destul de complicată și specifică, ca să folosesc un eufemism, momentan nu există niciun candidat, dar eu zic că se mai poate construi”, a spus el.

La Târgu Mureș, cardiologul Horațiu Suciu a anunțat recent că părăsește PNL și candidează ca independent, în fundal fiind prefectul Ciprian Dobre, președintele organizației județene a PNL: „Horațiu Suciu este la fel de independent de Partidul Național Liberal precum Zoltán Soós de la UDMR în urmă cu patru ani”, a spus István Farkas. Potrivit jurnalistului este puțin probabil ca Horațiu Suciu să-l învingă pe Zoltán Soós, în ciuda faptului că Zoltán Soós și echipa sa sunt mânați de neputință, nu pot da dovadă de mari realizări, iar ceea ce au arătat a fost întâmpinat cu multe critici: „Au fost mari aștepări pentru el și nu a reușit să le îndeplinească, pentru că în jurul lui nu există o echipă adevărată, a făcut greșeala de a-și aduce echipa de campanie în birou, iar echipa nu a funcționat atât de bine în administrație”, a explicat István Farkas.

Recent a avut loc o schimbare la conducerea UDMR județeană, Ferenc Péter a demisionat, invocând că această funcție era prea împovărătoare pentru el pe lângă președinția consiliului județean. Potrivit lui István Farkas, în spate ar putea fi și conflictul dintre Ferenc Péter și conducerea centrală a UDMR, ceea ce va deveni clar dacă nu se află în fruntea listei consilierilor județeni ai UDMR la alegerile locale. Csoma Botond a explicat că Ferenc Péter s-ar fi săturat cu adevărat să îndeplinească cele două funcții până acum și că, conducerea centrală a UDMR are o influență mică asupra celui ales lider la nivel local sau asupra modului în care listele sunt alese. căci alegerile sunt puse împreună.

În ceea ce privește situația din Cluj, Péter Cseke a spus că referitor la coaliția locală dintre UDMR și PNL, aceasta este garanția că uniunea își poate păstra funcția de viceprimar și a menționat că popularitatea lui Emil Boc ar putea însemna o pierdere de voturi pentru UDMR. Csoma Botond a spus că în ultimii patru ani, UDMR a fost într-o situație mai dificilă la Cluj pentru că PNL a avut majoritatea unică atât în ​​consiliile locale, cât și în consiliile județene, dar este important că, în ciuda acestui fapt, există un viceprimar UDMR și un vicepreședinte UDMR în consiliul judetean. Conform spuselor sale, nu s-a luat încă o decizie cu privire la candidatul UDMR la funcția de primar al Clujului, dar acesta ar recomanda-o pe Emese Oláh. Potrivit lui Csoma, Oláh Emese a decis să demisioneze din funcția de președinte al organizației orășenești a UDMR, iar asta nu înseamnă că nu se bucură de sprijinul organizației. Purtătorul de cuvânt a spus că problema multor organizații locale este că nimeni nu vrea să preia funcția de președinte, ceea ce a justificat și faptul că succesorul lui Oláh Emese este avocata Katalin Azzola, necunoscută anterior în viața publică.

La finalul discuției au fost primite mai multe întrebări din partea publicului, printre altele, dacă politizarea etnică este încă sustenabilă pentru UDMR, dacă se va transforma într-un partid în loc de organizație de protecție a intereselor maghiarilor și de ce platformele care promovează dezbaterea în cadrul alianței au devenit lipsite de sens.

Sursa: transtelex.ro

Categories
Interviuri

Antal Arpad: Niciun alt municipiu nu oferă mai mult decât oferim noi pentru investiții! Ce beneficii aveți dacă vreți să puneți pe picioare un bussines în Sfântu Gheorghe

Primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Arpad, a avut câteva intervenții foarte interesante într-un interviu, transmis vineri la We Radio Sf. Gheorghe. Am reținut din răspunsurile lui Antal Arpad referitoare la beneficiile care există pentru a pentru a începe un business în Sf. Gheorghe faptul că niciun alt municpiu din România nu oferă atâtea facilități pentru investitori.

Astfel, cei interesați pot aplica pentru fonduri europene, pot veni la StartUp Hub pentru consultanță sau să ia legătura cu Camera de Comerț și Industrie pentru mai multe informații. Avantajul municipiului Sf. Gheorghe este parcul industrial, deoarece are terenuri foarte accesibile pentru investitori și programe de ajutor de stat, iar în martie urmează încă o investiție foarte mare în acest parc industrial, motiv pentru care a făcut apel la investitori să solicite mai multe informații Primăriei.

De exemplu, Primăria are o echipă foarte bună care se ocupă de aplicațiile pentru fonduri europene, dar colaborează și cu parteneri externi. Secretul este, în opinia lui Antal Arpad, să știi ce vrei atunci când aplici.

Referitor la muncitorii extracomunitari, primarul a fost întrebat dacă a luat în considerare această resursă pentru suplimentarea mâinii de lucru din oraș. Antal arpad a precizat că Guvernul este cel care decide numărul acestora și domeniile în care pot activa, precum HORECA și construcții. A mai spus că nu autoritatea locală ia această decizie, pentru că nu are interese în aceste domenii, sfera privată fiind cea interesată.

Cu toate acestea, pentru a dezvolta piața muncii, primarul a vorbit despre „Campusul Dual”, realizat prin fonduri europene, care presupune școli profesionale și universități pentru tineri pentru ca mai apoi aceștia să se angajeze pe piața locală. În cadrul acestui campus vor fi laboratoare, săli de clasă, internat, prin care tinerii vor fi pregătiți pentru diverse profesii (brutar, tâmplar). În 2026-2027 acest proiect se va finaliza.

La finalul interviului, primarul a răspuns la o întrebare despre dezvoltarea pentru tineri. Edilul a punctat că, deși Sf. Gheorghe nu se poate compara cu orașele universitare, precum Cluj-Napoca, în strategia de dezvoltare sunt cuprinse lucruri bune pentru un oraș mică (curățenie, siguranță), iar pe de altă parte există acele servicii de calitate care se găsesc în orașele mari în sfera privată, doare că aici sunt oferite de sfera publică (cultură, sport).

Sursa: weradio.ro

Categories
Politic

Ce se mai întâmplă în scandalul din Ungaria, cu două zile înainte de discursul lui Orban privind starea națiunii

Chiar dacă în România presa din Ungaria este citită doar când apare ceva de Transilvania sau când este un meci de fotbal, scandalul ultimelor zile, care a dus la demisia președintei Ungariei, Katalin Novak, și a ministrului justiției, Judith Varga, și dezvăluirile ce i-au urmat, apărute în presa maghiară (neafilitată guvernului) ar trebui să pună pe gânduri orice european care încă mai crede în democrație și stat de drept.

De la izbucnirea scandalului grațierii de săptămâna trecută și în special de la demisia lui Katalin Novák și Judit Varga, jumătate din Ungaria se ocupă de acest caz și de evoluțiile sale. Interviul fostului soț al lui Judit Varga, Peter Magyar, la Partizán a adus peste 1,7 milioane de vizualizări în câteva zile.

Așa că cei care urmăresc viața publică maghiară a politicienilor Fidesz pe Facebook (și aici vorbim de sute de mii de urmăritori sau chiar mai mari pentru fiecare pagină), nu cunosc decât un singur moment din întreaga poveste: mesajul de aici este că Viktor Orbán a rezolvat problema cu modificarea constituțională, nu există milă pentru pedofili, cazul este închis, aici nu mai este nimic de văzut sau discutat.

Niciun comunicator Fidesz și pe nici un canal nu s-a rostit nici măcar un cuvânt despre baza întregului scandal: că, în calitate de complice al unui director de școală pedofil, profesorul care și-a amenințat și șantajat victimele a fost grațiat de președintele republicii – până în prezent nu se stie exact cu ce justificare si prin intervenția cui.

În schimb, cetățenii ungari au putut afla multe despre sosirea celei de-a 13 pensii, scăderea inflației, diverse succese sportive maghiare, reduceri de utilități, creșteri salariale pentru profesori, carnaval, turul cu autobuzul, Săptămâna căsătoriei, animalele de companie ale politicienilor, excelenții indicatori economici ai țării și, bineînțeles, despre Ferenc Gyurcsány (liderul socialiștilor maghiari).

Totuși, cele mai spectaculoase dezvăluiri au fost făcute de un om din interiorul sistemului de la Budapesta, fostul soț al ministrei demisionare, Judith Varga, Magyar Peter. Acesta a demisionat din toate funcțiile pe care le deținea în diferite companii de stat și a început o tiradă de acuzații la adresa establishment-ului, în special asupra lui Antal Rogan, șeful de cabinet și eminența cenușie a lui Viktor Orban.

Odată cu demisia președintei și a fostului ministru al justiției, acesta Peter Magyar a anunțat că demisionează din toate funțiile sale din companiile de stat. În același timp, a vorbit despre Antal Rogán, spunând: „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații responsabili se ascund în spatele fustelor femeilor”. În postarea publicată pe pagina sa de Facebook, el l-a criticat pe Antal Rogán și pe oligarhii Fidesz.

Câteva declarații pe care le-a făcut Peter Magyar le-a făcut la Partizán: 

  • „Am fost profund revoltat de modul în care presa de dreapta, condusă de Antal Rogán, a tratat-o pe Președinta Republicii”.
  • „Antal Rogán va aproba și va elibera și ultimul permis ministerial”.
  • A numit Ungaria o „societate pe acțiuni familială”.
  • În opinia lui „Antal Rogán trebuie să plece!”

Din afirmațiile de mai sus, reiese clar că remarcile sale au vizat o singură persoană, de al cărei rol și activitate nu a fost mulțumit, și că vede rolul lui Rogán ca fiind foarte exagerat. Totuși, la rândul său, Peter Magyar a fost criticat de oameni din opoziție că a tăcut până acum, când a avut de pierdut pe plan personal. 

Zilele următoare promit multe evoluții pe acest subiect, așa că vom reveni cu siguranță cu amănunte, mai ales că urmează și discursul anual al premierului Viktor Orban, care are o cu totul altă încărcatură în aceste condiții.